Am citit o postare pe facebook care suna asa: "Sa te fereasca Dumnezeu de ura celui ce te-a iubit cel mai mult!"
Eu nu inteleg: iubesti si apoi urasti? De ce? A fost dragoste adevarata? Sau doar ti s-a parut?
De foarte multe ori confundam dragostea cu atractia. Nimic nou sub soare. Poate doar in acest caz cel ce "iubeste" poate apoi uri.
Pentru ca altfel... Daca inima ta a batut cu putere, daca fluturasii au zburat in stomacul tau, daca picioarele s-au inmuiat de emotie, cum poti apoi sa urasti? Cum inima sa simta ura dupa atat fericire? Doar te-a iubit cel mai mult...
Nu, eu nu sunt de acord. O inima atinsa de aripa iubirii ramane vesnic sensibila.
Ura nu e buna si nu o doresc nimanui. Ea macina organismul pe dinauntru, dar nu numai. Este perversa, ataca si fata, trasaturile altfel frumoase, se schimonosesc. Nu, un chip peste care a zburat iubirea, mangaindu-l, nu se poate schimonosi.
Cel ce te-a iubit cel mai mult te va pastra in inima lui. O viata. Si dupa viata...
Eu nu inteleg: iubesti si apoi urasti? De ce? A fost dragoste adevarata? Sau doar ti s-a parut?
De foarte multe ori confundam dragostea cu atractia. Nimic nou sub soare. Poate doar in acest caz cel ce "iubeste" poate apoi uri.
Pentru ca altfel... Daca inima ta a batut cu putere, daca fluturasii au zburat in stomacul tau, daca picioarele s-au inmuiat de emotie, cum poti apoi sa urasti? Cum inima sa simta ura dupa atat fericire? Doar te-a iubit cel mai mult...
Nu, eu nu sunt de acord. O inima atinsa de aripa iubirii ramane vesnic sensibila.
Ura nu e buna si nu o doresc nimanui. Ea macina organismul pe dinauntru, dar nu numai. Este perversa, ataca si fata, trasaturile altfel frumoase, se schimonosesc. Nu, un chip peste care a zburat iubirea, mangaindu-l, nu se poate schimonosi.
Cel ce te-a iubit cel mai mult te va pastra in inima lui. O viata. Si dupa viata...
