Iubire incatusata

"Iubiți-vă unul pe altul, dar nu încătușati iubirea:
Mai bine lăsați o mare mișcătoare între țărmurile sufletelor voastre.
Și stați împreună, dar nu prea aproape unul de altul.
Căci stâlpii templului stau unul de altul depărtați,
Iar stejarul și chiparosul nu cresc unul în umbra celuilalt."

Khalil Gibran - Profetul

Cati dintre noi reusesc sa iubeasca si sa lase libertate celuilalt? De ce atunci cand iubim tinem sa sufocam persoana iubita, sa-i luam libertatea, sa o acaparam, sa o controlam? De ce?

Primul raspuns ar fi: deoarece am cautat atat de mult iubirea, este atat de rara si de pretioasa incat atunci cand, in sfarsit, am gasit-o, nu putem risca sa o pierdem. Sau, alt raspuns, derivat din primul: pentru ca ne temem sa nu plece, Concurenta e mare, nu? Si mai vrem ceva: iubirea sa fie vesnica, sa dureze peste veacuri, sa ne invaluie de-a pururi.

Pentru a ajunge la performanta de a iubi si a da spatiu celui iubit trebuie urmat un drum lung. Lung, dar nu inaccesibil. Un drum presarat cu obiective de dezvoltare personala si de intarire a relatiei. Primul ar fi increderea in sine. Nu e un lucru simplu, presupunand mai multe probleme rezolvate: iubirea de sine, cunoasterea de sine si stima de sine. 
Alt obiectiv ar fi cunoasterea persoanei iubite. Aici e mai greu, depinde de fiecare in parte, de ceea ce doreste fiecare sa vada la persoana iubita. Si nu in ultimul rand, construirea in timp a unei relatii in care fiecare sa demonstreze ca este de incredere si sa castige increderea celuilalt.

Iubirea este o munca de echipa. Suna rau? Nu e munca? E si munca. Am vazut mai sus ca trebuie muncit pentru a aduce protagonistii relatiei si relatia in sine la un anumit nivel de dezvoltare, de incredere.

Bine, iubirea este un minunat sistem format din doi oameni si relatia dintre ei. Deci iubirea este formata din trei entitati. Schimbarea unui dintre cei doi iubiti implica schimbarea relatiei dintre ei. E vorba de cauza si efect, de dependente.

Revenind la incatusarea persoanei iubite, este clar ca situatia nu poate dura mult. Sau avem exemple ca se poate? Mda, sunt acele cazuri in care persoana incatusata este mult prea dependenta emotional sau material de iubitul /iubita sa, incat rabda cu stoicism incatusarea. Insa, cum totul se plateste pe lumea aceasta, va manifesta lipsa de libertate printr-o boala, va somatiza incatusarea sa.

De ce e nevoie de un spatiu acordat persoanei iubite? Pentru ca lipsa lui duce la blocarea evolutiei fiecaruia, la impietrirea intr-o stare oarecare, la baltirea emotionala a fiecaruia si a relatiei.

Libertatea in relatie este ca apa turnata la radacina unei plante: ea va creste frumos, armonios si va da culoare spatiului in care se gaseste. Asa si relatia: va fi minunata, armonioasa, benefica celor doi si relatiei dintre ei, va oferi contextul propice implinirii celor doi, deci si a relatiei lor. 

Relatia dintre cei doi este ombilical legata de protagonisti. Prin acest cordon ombilical se  hranesc reciproc relatia, pe o parte si cei doi, de cealalta parte.
Devenirea relatiei peste timp o vom comenta curand. Ea este vie, sufera schimbari in functie de schimbarile celor doi implicati.

Putem iubi fara catuse! Aceasta este o iubire superioara, aflata peste tiparele vietii cotidiene, o iubire demna de admiratie!